Primul brad de Crăciun din România și primele baluri de Anul Nou

TradiÈ›ia bradului de Crăciun, veche de vreo 500 de ani în Europa, a fost adusă în România de către Regele Carol I, în urmă cu mai bine de 150 de ani. MulÈ›i nobili au preluat apoi obiceiul, la fel ca toÈ›i cei care aveau privilegiul de a călători în alte țări, unde au putut să observe acest obicei. Astfel, bradul de Crăciun a devenit o tradiÈ›ie întâi printre familiile bogate. Cu timpul, a fost preluat de toate clasele sociale È™i a fost adus È™i în spaÈ›iul public.

Dar cât de departe în timp putem plasa începutul tradiÈ›iei împodobirii bradului? Știm că prima atestare documentară a unui brad de Crăciun apare în oraÈ™ele Tallinn din Estonia (în 1441) È™i Riga din Letonia (în 1510). Ulterior, tradiÈ›ia a intrat È™i în cultura altor popoare. În piaÈ›a din Riga există o plăcuță gravată cu nota “Primul brad de Anul Nou în Riga în 1510”.

În 1605 a fost înălÅ£at primul brad de Crăciun într-un spaÈ›iu public: piaÅ£a din Strasbourg, fiind împodobit cu mere roÅŸii. Demult, exista È™i obiceiul bradului atârnat de tavan, cu vârful în jos, asemeni unui candelabru.

În anul 1866, în Palatul Regal de pe Calea Victoriei din BucureÈ™ti se împodobea primul brad de Crăciun din România. Obiceiul împodobirii bradului era aÈ™adar un obicei al nobilimii. Bradul se decora cu fructe, dulciuri, ormanente din hârtie È™i eventual beteală din argint, de creaÈ›ie germană. De altfel, la mijlocul secolului al XVI-lea, apar în Germania primele târguri specializate în vânzarea de cadouri È™i ormanente pentru bradul de Crăciun.

Ca alternativă la lumânările folosite până atunci pentru iluminare, Edward Johnson, asociatul lui Thomas Edison, inventează în 1882 prima instalaÈ›ie cu beculeÈ›e colorate, cu care îÈ™i decorează bradul, atrăgând atenÈ›ia comunității din New York.

Balul de Anul nou

Tot sub domnia regelui Carol, primul bal al anului începe să se dea în noaptea de Anul Nou. Și nu era un bal select, pentru că regele îi invita mereu È™i pe slujitorii È™i furnizorii CurÅ£ii.

Însă la balul de 1 ianuarie participau doar membrii guvernului, reprezentanÅ£i ai statelor străine È™i ofiÅ£eri ai garnizoanei, protocolul fiind asemeni celui de la palatul din Berlin. Activitățile principale erau dansul ÅŸi jocul de cărÅ£i. Regele se întreÅ£inea invitaÅ£ii de seamă, iar regina cu soÈ›iile È™i fiicele lor.

Material realizat de: Cosmina Marcela OLTEAN, muzeograf MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

(surse - radioromaniacultural.ro, timpul.md)